Oare cât mai pot fi surprinsă? Deja s-a făcut un an în septembrie de când am înființat Artă în Dar – noroc de Adrian – și s-au adunat câteva momente pe care nu le voi putea uita.
Am avut de realizat două portrete pentru aceeași clientă în timp ce eram la mine, la Vaslui. Mi-a luat un pic să le pictez, iar un motiv ar fi mediul de lucru care nu este la fel de confortabil sau productiv.
Acolo am biroul meu cu tot ce-mi trebuie pe lângă mine, pe când în altă parte deja nu mai dispun de locul meu sacru. Dar mâinile trebuie să lucreze de oriunde.
Ei bine, după ce am pictat primul portret, surpriza avea să vină odată cu realizarea celui de al doilea. Doamna a dorit să vadă acest portret la o dată anume „pe viu”. Adică să nu-i dau poză după ce termin portretul.
Îți dai seama că m-au cuprins câteva emoții, îngrijorări. Mă temeam că atunci când îl va vedea nu va fi încântată. Adrian a zis că arată bine și că nu are de ce să nu-i placă. Astfel am sperat că o să se bucure când îl va vedea.
Până la urmă, toate emoțiile s-au risipit atunci când mi-a zis că a fost tare bucuroasă de portret. E prima dată când cineva îmi spune că dorește să vadă portretul atunci când îl ridică de la curier.
M-am simțit bine după această experiență și totodată am prins mai multă încredere în mine și în ceea ce fac!
Încrederea face mult în acest proces, iar faptul că ai inspirat încredere trebuie să îți ofere satisfacție, desigur.
Da, chiar îmi oferă!