Practică după teorie

După o perioadă de lecturare, am zis să încerc un portret. Mai ales că aveam și chef. Am luat o poză de pe Pinterest și am reprodus-o. Rezultatul a fost destul de bun. Observ că este mult mai ușor să faci un portret după un „model”, ca să spun așa. Asta deoarece trăsăturile ies mai bine în evidență.

Dacă mă pun să desenez un om obișnuit, nu mai este la fel de ușor. Posibil să am doar eu o problemă, că doar na, încă mă lupt cu portretele realiste. Am urmat o metodă prezentată în cartea de care am vorbit aici și a mers destul de bine treaba.

Am fost pe acolo. Asemănarea este ok, proporțiile par și ele bune. Nu mi-au ieșit aceleași dimensiuni în schimb. In formațiile din carte sunt utile. Acolo explică faptul că distanța de la linia părului până la bărbie este împărțită în trei părți aproximativ egale.

Am marcat cam cât ar fi lățimea ți lungimea capului, tot cu păr. După am trasat conturul feței, am împărțit fața în trei părți egale și am început să desenez ochii, nasul, gura și tot așa.

Nu este foarte greu. Totul se poate îngreuna când vine vorba de mai multe persoane care apar în peisaj. Te sfătuiesc și pe tine să încerci această metodă. Este chiar bună. Poți evolua frumos dacă te ții de exersat.

Care este metoda ta de creare a unui portret?

Distribuie articolul:

2 comentarii

Dă-i un răspuns lui Ștefania ManolachiAnulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *