„Textura” picturii

Oare ai observat vreodată că o pictură poate sugera un tip de textură anume? Eu am observat și pot diferenția destul de bine aceste tipuri.

Care să fie aceste tipuri?

Poate că asta te întrebi. Ei bine, eu le clasific astfel:

• Fin
• Pufos
• Ascuțit

Am observat asta de-a lungul căutărilor mele pe Pinterest. Multe picturi le percep ca având o textură anume. Toate îmi plac și dacă aș putea le-aș reda pe toate odată.

Acum, hai să definim puțin aceste texturi:

Fin

Cred că poți vedea și tu liniile fine trasate, umbrele și luminile care se îmbină ușor. Acest tip de pictură îmi inspiră eleganță. O finețe bine ilustrată, cu linii atente și culori armonioase.

Pufos

Și aici ar trebui să fie destul de vizibil caracterul „pufos” al picturii. Pare ca într-un vis. Totul pare că se amestecă, mai ales părul cu fundalul operei. Nu există contur dur. Cromatica este de asemenea armonioasă, plăcută vizibil.

Ascuțit

Ei bine, chiar că este evidentă textura ascuțită a picturii. Deja ochii au un contur ce-i face să iasă în evidență, contur care este lipsit în celelalte două de mai sus. Părul nu se mai pierde în fundal, iar umbrele sunt mai bine delimitate de lumină.

Toate aceste texturi pot fi prezente și în picturile tip peisaj sau natură moartă. Așa cum este în desen, pictura trebuie să dețină semnătura ta personală. Și nu mă refer la autograf, ci la stil. Mulți te vor recunoaște după stilul în care pictezi. Numele se mai uită.

Nu pot spune că eu am un stil în pictură. Vreau să fac asta. Iar cum nu prea se mai poate crea unul complet nou, pot doar să adopt unul sau să le combin. Chiar și așa, tot va fi stilul meu care mă va reprezenta.

Tu ce textură folosești în pictura ta? Există una?